LUCIAN BLAGA

Message
Author
dorina
Posts:21
Joined:Sun Mar 22, 2020 5:27 pm
LUCIAN BLAGA

#1 Post by dorina »

”Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
și nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
și-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micșorează, ci tremurătoare
mărește și mai tare taina nopții,
așa îmbogățesc și eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister,
și tot ce-i ne-nțeles
se schimbă în ne-nțelesuri și mai mari
sub ochii mei -
căci eu iubesc
și flori și ochi și buze și morminte”

„Câteodată datoria noastră în fața unui adevărat mister nu e să-l lămurim, ci să-l prefacem într-un mister și mai mare.”( Lucian Blaga)

Poezia deschide volumul de debut intitulat ”Poemele luminii” apărut în 1919.
” Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este:
a.- o artă poetică- o poezie în cadrul căreia eul liric își exprimă viziunea despre lume, despre sine și rolul artei sale;
b.- o meditație filosofică- conține idei filosofice ( cunoașterea paradisiacă și cunoașterea luciferică)
c.-o confesiune lirică- repetarea pronumelui personal ”eu” de cinci ori în cadrul poeziei
Pentru a înțelege mesajul poeziei trebuie să cunoaștem câteva aspecte ale filosofiei lui Lucian Blaga.
În centrul filosofiei sale stă noțiunea de mister. Legat de mister, poetul propune două tipuri de cunoaștere:1- cunoașterea paradisiacă sau cunoașterea rațională, științifică, cea care distruge misterul și 2.-cunoașterea luciferică sau cunoașterea artistică care păstrează sau sporește misterul.
Tot Lucian Blaga mai propune două tipuri de metafore: 1 – metafora revelatorie( produce o revelație, aduce ceva nou), de exemplu- lumea-”corola de minuni”și 2. -metafora plasticizantă ( oferă formă și culoare, dar nu produce o revelație, nu aduce ceva nou), de exemplu: luna-” regina nopții”.
Lucian Blaga este adeptul cunoașterii luciferice și în cadrul poeziilor sale folosește metafore revelatorii.

Titlul poeziei conține o metaforă revelatorie: lumea-” corola de minuni”( corola este suma petalelor unei flori, se sugerează ideea de cerc, de perfecțiune). Eul liric vede lumea ca o imensă floare cu petalele pline de mistere pe care el nu le strivește( cunoașterea luciferică).
Tema- poezia prezintă atitudinea eului liric față de misterele lumii pe care preferă să le cunoască prin iubire.
Structura:-20 de versuri libere, se folosește ingambamentul( o tehnică modernistă prin care ideea dintr-un vers se continuă în celălalt). Ingambamentul explică și de ce anumite versuri sunt scrise cu minusculă la început, doar când se pune punct se începe cu majusculă. Poezia are trei secvențe: prima secvență cuprinde primele cinci versuri, a doua-următoarele treisprezece versuri, iar ultima secvență-două versuri.
Asimetria versurilor -lipsa de simetrie a unor versuri.
I.Prima secvență
”Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
și nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.”
- Primul vers repetă titlul pentru a evidenția viziunea eului liric față de lume și atitudinea lui față de mistere.
- Apar două negații-” nu strivesc” și ” nu ucid” care, la rândul lor, evidențiază atitudinea eului liric față de misterele lumii( cunoașterea luciferică)
- Metafora ” calea mea”- evidențiază destinul pe care și-l asumă eul liric( destinul, drumul pe care și l-a ales în viață)
- În ultimul vers apare o enumerație de alte metafore revelatorii: ”flori”-natura, frumusețea, ”ochii” reflectă sufletul omenesc, cunoașterea, contemplația, apar ”buzele” care sugerează domeniul cuvântului, al iubirii și ”mormintele” care sugerează veșnicia/moartea. Prin urmare, eul liric este un ocrotitor al acestor minuni, al misterelor, al tainelor pe care nu le distruge. Aceste mistere le găsește ” în flori, în ochi, pe buze ori morminte”, adică în natură, frumusețe, în sufletul uman, în cunoaștere, în cuvinte, în iubire și în moarte. Aceste metafore pot fi grupate și simbolic în ”flori”- ”morminte”-limite temporale ale ființei și ”ochii” –”buze”-diferite modalități de cunoaștere:spirituală și afectivă.
II.A doua secvență
”Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micșorează, ci tremurătoare
mărește și mai tare taina nopții,
așa îmbogățesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister,
şi tot ce-i ne-nțeles
se schimbă în ne-nțelesuri și mai mari
sub ochii mei - ”
- apare o antiteză între: eu – alții, „lumina mea – lumina altora”.
- metafora” luminii” sugerează cunoașterea.
- „lumina altora” amintește de cei care încearcă să descopere lumea prin cunoașterea paradisiacă, științifică, distrugând misterele universului.
- cunoașterea luciferică, specifică eului liric, este sugerată de metafora „lumina mea”.
- antiteza dintre ”lumina mea” și ” lumina altora”este evidențiată de :
a.conjuncția adversativă ”dar”;
b.-repetiția ”dar eu/ eu cu lumina mea....”
c.-cel mai scurt vers din poezie ”dar eu”.
-între liniile de pauză apare o comparație amplă introdusă de ”și-ntocmai cum”. Eul liric potențează cu poezia sa misterele, iar modul sau de a cunoaște e comparat cu acțiunea luminii lunii( motiv romantic) într-o noapte tainică. Lumina care sporește taina lumii, îmbogățind-o cu “largi fiori de sfânt mister” și preschimbând-o în “ne-nțelesuri și mai mari”, este asociată cu imaginea razelor albe ale lunii, care “nu micșorează, ci tremurătoare/ măresc și mai tare taina nopții”
- Cuvântul cheie este mister pentru care avem mai multe metafore revelatorii: ”adâncimi de întuneric”, ”vraja nepătrunsului ascuns”, ”întunecata zare” sau alte sinonime ”taină” și” ne-nțeles”( câmp semantic al misterului). Misterul implică ideea de întuneric, iar cunoașterea de lumină.

III.A treia secvență
”căci eu iubesc
și flori și ochi și buze și morminte.”
Poezia s-ar putea reduce la versurile: “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ (…)/ căci eu iubesc/ și flori și ochi și buze și morminte”. Atitudinea de protejare a tainelor e explicată prin iubire (“căci eu iubesc/ și flori și ochi și buze și morminte”). Avem o enumerație conjuncțională care conferă importanță fiecărui termen enumerat. Iubirea nu are la Blaga doar o funcție sentimentala, ea este un instrument al cunoașterii, o cale de pătrundere în misterele lumii.
OBS.
A.-Toate verbele sunt la prezent: ”nu strivesc”,” nu ucid”, ”sporesc”, ”îmbogățesc”, ”iubesc”( valoarea eternă a gândurilor și sentimentelor) și îl plasează pe eului liric într-o relație definitivă cu lumea.

B.- ”EU CU LUMINA MEA”:
1.-” NU STRIVESC” ȘI” NU UCID”- MISTERELE
2.-”SPORESC”,” ÎMBOGĂȚESC”, ”IUBESC” -MISTERELE

C. -”LUMINA MEA” (” lumină”-metaforă pentru cunoaștere)- CUNOAȘTEREA LUCIFERICĂ CARE PĂSTREAZĂ SAU SPOREȘTE MISTERUL
-”LUMINA ALTORA”- CUNOAȘTEREA PARADISIACĂ CARE DISTRUGE MISTERUL.
D.” COROLA DE MINUNI A LUMII”=” VRAJA NEPĂTRUNSULUI ASCUNS”,” ADÂNCIMI DE ÎNTUNERIC”, ”ÎNTUNECATA ZARE”,” TAINĂ”, ”NE-NȚELES”,” FLORI”,” OCHI”, ”BUZE” , ”MORMINTE”( metafore revelatorii)

FIȘĂ DE LUCRU

1.Extrageți din poezie patru cuvintele / sintagmele care exprimă prezența eului liric( verbe, pronume, adjective pronominale posesive, pers I).
2.Precizați ce simbolizează metafora „corola de minuni a lumii” .
3.Identificați în poezie cuvinte / sintagme care sugerează ideea de mister.
4.Descifrați simbolistica metaforelor: „flori”, „ochi”, „buze”, „morminte”.
5. Extrageți din text cuvintele / sintagmele prin care se realizează opoziția dintre cunoașterea luciferică și cunoașterea paradisiacă.
6.Identificați comparația amplă din text și explicați funcția acesteia.
7. Întrebări generale -opinia personală. Se răspunde în enunțuri.
Ce înțelegi prin mister? În ce contexte ai întâlnit acest cuvânt? Există o limită a cunoașterii?
IMPORTANT! Teoria de mai sus trebuie transcrisă în caietul de clasă pentru a putea reține anumite aspecte și pentru a putea rezolva fișa de lucru( tot în caietul de clasă). Poezia o aveți și în manual. Joi, când ne vedem pe zoom vom discuta despre poezie și vom vedea cum ar fi trebui să rezolvați fișa de lucru. Numai bine!

Return to “Clasa a X-a Arte Plastice”