Romanul ”Baltagul” de M.Sadoveanu

[dorina]

BALTAGUL” de M. Sadoveanu- 1930
-roman interbelic, tradițional, obiectiv, realist-mitic.
ROMAN-o specie a genului epic de mare întindere cu o acțiune complexă, desfășurată pe mai multe planuri și cu un număr mare de personaje.
Apare în anul 1930, și este considerat ”un poem al naturii și al sufletului omului simplu, o ”Mioriță” în dimensiuni mari” de către G. Călinescu.
Romanul ne oferă o continuare epică a baladei ”Miorița”, așa cum evidențiază și motto-ul:”Stăpâne, stăpâne/Mai chiamă ș-un câne”
TITLUL-”Baltagul”-topor cu două tăișuri- are mai multe semnificații :
-arma crimei;
- arma dreptății;
- simbol al labirintului-interior(frământările Vitoriei) şi exterior(drumul parcurs de ea).
TEMĂ-principală-căutarea și pedepsirea ucigașilor unui oier; secundară-descrierea monografică a unei lumi arhaice a satului moldovenesc de munte.
Conflictul –exterior, principal între Vitoria și ucigașii soțului( Calistrat Bogza și Ilie Cuțui)
-interior – frământările Vitoriei legate de soarta soțului.
STRUCTURA-16 capitole -3 nuclee epice: I -așteptarea lui N. Lipan și pregătirea călătoriei; II- căutarea și aflarea adevărului ;III- actul justițiar.
Relatarea evenimentelor se face la persoana a III-a ,în mod obiectiv de către un narator omniscient.
SUBIECT-
EXPOZIȚIUNEA-aduce în prim plan pe V.Lipan aflată în satul Măgura Tarcăului, stând singură pe prispă și amintindu-și o poveste spusă de la Nechifor Lipan, soțul ei. Acesta a plecat la Dorna să cumpere niște oi. Deja este Sf.Andrei, iar Nechifor nu s-a întors și nu a dat nicio veste(INTRIGA), de aceea femeia e foarte îngrijorată, mai ales că are semne rău prevestitoare. Munteanca cere sfatul preotului, dar nu o ocolește nici pe vrăjitoarea satului de la care nu primește răspunsuri credibile. Printr-o scrisoare îl cheamă pe Gheorghiță care se afla în valea Jijiei cu oile la iernat. Hotărăște să-l trimită în căutarea lui Nechifor, dar văzând că e prea tânăr, decide să-l însoțească. Înainte de plecare merge la mânăstirea Bistrița pentru a se ruga la icoana Sfintei Ana. Starețul o sfătuiește să apeleze la autorități, dar neavând încredere în ele decide să plece împreună cu fiul ei în căutarea soțului. DESFĂȘURAREA ACȚIUNII-reprezintă cea mai amplă parte a romanului, ea începând cu pregătirile pentru lungul drum. Înainte de a face această călătorie, se purifică sufletește și trupește, ținând post negru 12 vineri; pe Minodora o duce la mânăstire; îi face lui Gheorghiță un baltag.Plecarea este în 10 martie în timpul Postului Mare. Parcurge itinerarul soțului găsind indicii ale trecerii lui prin acele locuri, iar cu ajutorul câinelui Lupu, descoperă cadavrul într-o râpă și-l înmormântează creștinește. PUNCTUL CULMINANT -Vitoria reconstituie scenariul crimei, dezvăluindu-i pe asasini. Calistrat Bogza recunoaște fapta înainte de a muri, iar Ilie Cuțui, complicelui, e arestat. DEZNODĂMÂNTUL-ne-o readuce în prim plan pe Vitoria care reintră în cursul firesc al vieții, ajutându-l pe fiul său să preia atribuțiile tatălui.
Romanul are două coordonate fundamentale: un aspect realist ( reconstituirea monografică a lumii păstorilor și căutarea adevărului), dar și un aspect mitic ( un alt mod de înțelegere a lumii, tradițiile)
LUMEA PĂSTORILOR- este evocată o lume veche,dominată de tradiție şi bazată pe legi nescrise ce se pierd în negura vremii”...toate urmau ca pe vremea craiului nostru cel de demult Borebista”
-”Munteanului îi e dat să-și câștige pâinea cea de toate zilele cu toporul sau cu cața”;”...munteanul are rădăcini la locul său ca bradul”-în această lume sunt posibile doar două ocupații: oieritul și negustoria cu lemne.
-Viața nevestelor de oier e dificilă :rămânând singure mult timp, ele trebuie să aibă grijă de familie și gospodărie. Munteni au primit de la Dumnezeu ”inimă ușoară” și ”femei frumoase și iubețe”(iubirea Vitoriei Lipan). Descrierea detaliată a unor obiceiuri vine să completeze imaginea acestei lumi arhaice:la Borca-botez;la Cruci-nunta;la Sabasa-înmormântarea. Această lume arhaică,izolată e și rezistentă în fața noului, lucru văzut în atitudinea Vitoriei față de fiica sa Minodora:”...îți arăt eu coc, valț și bluză,ardă-te-ar para focului să te ardă!”; ” Nu mai știi ce-i curat, ce-i sfânt și ce-i bun de când îți umblă gărgăuni prin cap și te cheamă domnișoară!”
CARACTERIZAREA PERSONAJELOR
VITORIA LIPAN-nume semnificativ:Vitoria- victorie. Prin nume e predestinată să treacă peste orice fel de obstacol.Un personaj feminin aparte , ”romanul unui suflet de munteancă” (Perpessicius)
-Personaj exponențial-reprezintă țăranul de la munte:”nu e o individualitate, ci un exponent al speței”(G. Călinescu).
-Un model de conduită morală și spirituală, un personaj complex.
- Elemente de portret fizic-caracterizarea directă făcută de narator: ”Ochii ei căprii în care se răsfrângea lumina castanie a părului era duși departe” ;” Nu mai era tânără, dar avea o frumusețe neobișnuită în privire...”
-Își iubește soțul și dispariția lui o face să realizeze cât de mult :”..am trăit pe lumea asta numai pentru omul acela al meu, ș-am fost mulțumită și înflorită cu dânsul”. Legătura strânsă dintre cei doi este evidențiată și de felul în care îl visează. Consideră că e de datoria ei să afle ce s-a întâmplat:” N-am să am hodină, cum n-are pârâul Tarcăului pân ce l-oi găsi pe Nechifor Lipan”
-o femeie dârză, puternică, energică, aprigă, hotărâtă
-credincioasă (cere sfatul preotului, ține post,se roagă la icoana Sf. Anei..), dar și superstițioasă (merge la vrăjitoare, interpretează visele, semnele date de natură...)
-soție iubitoare pornește în căutarea soțului, iar în timpul călătoriei e prudentă, înțeleaptă nu spune adevăratul motiv și reface cu abilitate drumul lui N. Lipan.
-cunoaște bine psihologia umană, le citește în suflet oamenilor:”Eu te cetesc pe tine măcar că nu știu carte”( îi spune lui Gheorghiță)
-bună cunoscătoare a tradițiilor și obiceiurilor:la botez(Borca)-pune zahăr sub pernă și o bancnota pe fruntea pruncului; la nuntă(Cruci)-face o frumoasă urare, la înmormântare(Sabasa)-o face bogată- trei preoți, patru bocitoare, buciume, participă tot satul...etc.
-La pomană, e vicleană, stăpânește arta disimulării și prin insinuări, aluzii creează o tensiune psihologică. Nu acuză pe nimeni inițial, reușind să reconstituie scenariu crimei și să-l facă pe criminal să mărturisească.
-setea de adevăr și spiritul ei justițiar înving ticăloșia criminalilor.
- La final, nu-l poate ierta pe criminal:”Dumnezeu să te ierte!”pentru motivul mercantil ( materialist) al crimei.
- aparținând lumii arhaice, ea nu acceptă noul-atitudinea față de Minodora.
-în cadrul romanului Vitoria apare în mai multe ipostaze: soție, mamă, munteancă şi detectiv. Ca soție observăm că își iubeşte enorm de mult soțul, ca mamă pe fata vrea să o învețe tot de ține de tradiție şi respinge noul, iar pe băiat îl ajută în procesul maturizării, ca munteancă reprezintă pe țăranul de la munte și este o bună cunoscătoare a tradițiilor şi obiceiurilor, iar ca ”detectiv” deși nu știe să scrie și să citească, dă dovadă de multă intuiție, inteligență, voință, stăpânește arta disimulării.
Interpretări critice
1.-G. Călinescu-”Hamlet feminin”,”are spirit de vendetta și aplicaţie de detectiv”,”motivul măicuței bătrâne”
2.-N. Manolescu-„O Penelopă ce pleacă în căutarea lui Ulise”,”O femeie în țara bărbaților”

GHEORGHIȚĂ-„flăcău sprâncenat”, „cu un zâmbet frumos ca de fată”,cu ”mustăcioara abia mijită.” Ascultător, sfios, supus mamei sale. Prin pedepsirea ucigașului tatălui său devine din adolescent bărbat.
NECHIFOR LIPAN-un personaj principal absent. Romanul începe cu o legendă spusă de el la diferite petreceri legată de ce le-a dat Dumnezeu muntenilor. Portret fizic este realizat de soție:”mustața groasă adusă a oală”,”statură îndesată şi spătoasă”. Este un oier cinstit, mândru,”meșter la vorbă”, prietenos, sociabil, generos, iubitor de animale. Vorba lui: ” Nimeni nu poate sări peste umbra lui”.
OBSERVAȚIE-nu putem înscrie acest roman într-o tipologie.ROMAN MITIC- ilustrează un mit fundamental al poporului român - existența pastorală.; ROMAN DE DRAGOSTE-iubirea Vitoriei; BILDUNGSROMAN-formarea lui Gheorghiță; ROMAN JUSTIȚIAR; POLIȚIST-se face dreptate; ROMAN MONOGRAFIC-e descrisă lumea arhaică a păstorilor; ROMAN TRADIȚIONAL- satul moldovenesc de munte și personajul principal-țăranul de la munte
Romanul este realist -mitic .
I.are și aspecte realiste date de :
a.repere spațio-temporale bine determinate: Sf.Andrei, Postul Mare, 10 martie, Măgura Tarcăului, Dorna, Borca, Sabasa, Cruci...etc
b. perspectiva obiectivă- naratorul omniscient, obiectiv
c.-tema familiei.
II.-mitic- mitul existenței pastorale . În viziunea lui G. Călinescu în literatura română sunt patru mituri fundamentale:
” Patru mituri sunt nutrite din ce în ce mai mult de mediile literare, tinzând a deveni pilonii unei tradiții autohtone. întâiul, ”Traian și Dochia”, simbolizează constituirea însăși a poporului român. El a fost formulat propriu-zis de Asachi (Dochia care împietrește cu oile sale fugind de Traian. ”Miorița”, istoria ciobanului care voiește a fi înmormântat lângă oile sale, simbolizează existența pastorală a poporului român și exprimă viziunea asupra morții la individul român.” Meșterul Manole” (povestea zidarului de mânăstire care își zidește soția ca să oprească surparea clădirii) e mitul estetic, indicând concepția noastră despre creație, care e rod al suferinței. În sfârșit, ”Zburătorul” e mitul erotic, personificarea invaziei instinctului puberal.” ( G.Călinescu)


FIȘĂ DE LUCRU:
”Viața muntenilor e grea; mai ales viața femeilor. Uneori stau văduve înainte de vreme, ca dânsa. Munteanului îi e dat să-și câștige pâinea cea de toate zilele cu toporul ori cu cața. Cei cu toporul dau jos brazii din pădure si-i duc la apa Bistriței; după aceea îi fac plute pe care le mana pana la Galați, la marginea lumii. Cei mai vrednici întemeiază stâni în munte.… Nechifor Lipan s-a arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului. Stânile i-au fost bine rânduite și ciobanii ascultători ….. La mustața aceea neagra si la ochii aceia cu sprâncene aplecate și la toată înfățișarea lui îndesată și spătoasa, Vitoria se uita ascuțit și cu îndârjire, căci era dragostea ei de douăzeci și mai bine de ani. Așa-i fusese drag în tinerețe Lipan, așa-i era drag s-acum, când aveau copii mari cât dânșii…. Avere aveau cat le trebuia: poclăzi în casa, piei de miel în pod; oi în munte. Aveau și parale strânse într-un cofăiel cu cenușa.. ..Din șapte prunci cu cat îi binecuvântase Dumnezeu, mai rămăseseră doi. La cei rămași, amândoi se uitau cu plăcere. Lipan dezmierda mai mult pe fata, care era mai mare și avea numele Minodora, așa cum auzise el de la o maica de la Agapia si-i plăcuse; iar pe flăcăuaș îl chema Gheorghiță și maica-sa îl ocrotea și-l apăra de cate ori în ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea.. …Nechifor Lipan plecase de-acasă după niște oi, la Dorna, s-acu ziua Sfântului Andrei era aproape și el încă nu se întorsese. În singurătatea ei, femeia cerca să pătrundă pana la el…..ochii i se aburiră ca de lacrimi”.
1.Dați sinonime contextuale pentru următoarele cuvinte: ”grea”, ”vrednici”, ”dezmierda”, ”singurătatea ” 2.Argumentați prin exemple două trăsături ale genului epic . 3.”Baltagul”- titlul, tema, structura, conflictul. 4.Extrageți din fragmentul dat două citate care ilustrează lumea arhaică a pastorilor.Ce trăsături ale acestei lumi sunt evidențiate în fragment? Mai precizaţi o altă trăsătură a acestei lumi arhaice. 5.Ținând cont de fragment. ce puteți spune despre Nechifor Lipan- elemente de portret fizic, statut social, tată . 6. Vitoria Lipan- portret fizic, nume.Prezentați, la alegere , două ipostaze ale personajului din următoarele: mamă, soție, munteancă, detectiv. Menționați o interpretare critică a personajului. 7.De ce ”Baltagul” este un roman realist-mitic? Faceți precizările necesare.


IMPORTANT:
-sper că vă reamintiți trăsăturile genului epic pentru a rezolva cerința 2.
-Teoria prezentată mai sus trebuie scrisă în caietul de clasă( prin scris veți reține anumite aspecte). Fișa de lucru trebuie rezolvată tot în caietul de clasă. Despre tot o să discutăm luni, 11 mai, de la ora 11. Toate cele bune!